Catina

Denumirea stiintifica, Hyppophae rhammnoides este un arbust cu ramificatii bogate si spinos. Creste in general in solurile nisipoase si pietroase dar si in anumite regiuni muntoase, nu are preferinte stricte din acest punct de vedere. Se impanzesc in general formand tufe ce acopera mari suprafete. Zona de provenienta a catinei este Asia Centrala, din familia Eleagnaceae, ajunge la inaltimi cuprinse intre 1-3m.

Inmultirea se face prin Seminte, Butasire, Drajonare, Marcotaj:

• Inmultirea prin seminte si face astfel:
  Semintele sunt bune de recoltat in momentul cand fructele isi schimba culoarea in galben-portocaliu, puterea de germinare este direct proportionala cu nivelul de coacere a fructelor.
  Semintele se stratifica 30 de zile in nisip umed inainte de a fi semanate. Semințele se seamană în straturi la distanta de 12-15 cm, 20-25 cm sau 30-35 cm, iar puietii vor ramane in acelasi loc in jur de 2-3 ani.
• Inmultirea prin butasi si face prin recoltarea portiunilor de lastar cu lungimea cuprinsa intre 8-15 cm si inradacinarea acestora. Lastarii se recolteaza se fasoneaza baza acestora si li se indeparteaza frunzulitele, se aseaza in nisip umed lasand doar 3-5 cm neacoperit. Se pasteaza la umbra si nisipul se controleaza sa fie mereu umed. Pentru plantarea in anul urmator a noilor plante este recomandarea inmultirea lor in ladite care pe timpul iernii se tin in incaperi in care temperatura poate fi mentinuta la 3-5 'C.
• Inmultirea prin drajonare este foarte simpla, dupa ce veti avea o catina bine prinsa si sanatoasa aceasta va da lastari din radacini, Prin sectionarea atenta a acelor radacini veti obtine plante noi inradacinare si gata sa fie mutate.
• Inmultirea prin marcotare este foarte simpla si usor de realizat, aceasta inmultire este fara dezavantaje deoarece veti obtine plante cu aceleasi caracteristici ca ale plantei-mama deoarece marcotarea,butasirea si drajonarea sunt inmultiri vegetative. Prin aplecarea unei ramuri de la baza plantei-mama si trecerea acesteia prin pamant astfel incat sa ramana pe perioada unei veri in contact direct cu solul, aceasta va da radacini si noua planta in anul urmator poate fi desprinsa de planta-mama si replantata unde dorim.

Catina are diferite modalitati de utilizare incepand de la industria farmaceutica si alimentara pana la silvicultura si fiind folosita si ca planta ornamentala. Fructele ajunse la maturitate contin de 2 ori mai multa vitamina ce decat macesul si de 10 ori mai mult decat citricele adica contine 400-800mg vitamina ce la 100g de suc proaspat. Pe langa vitamina c, catina ai contine si vitaminele A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F.

Fructele de catina contin:

- Substanta uscata (15-20%)

- Zaharuri (0,05-0,5%)

- Acizi organici (1,5-4%)

- Pectine (0,14-0,5)

- Polifenoli și tananți, flavonoide (1,8%)

- Celuloză (0,9%)

- Proteine (1,2%)

- Ulei deosebit de complex (8-12%)

- Beta-caroten (3,5-10%)

- Microelemente (dintre care amintim fosforul 194,4 mg% , calciu 211,8 mg%, magneziu 186,1 mg %, potasiu 165,1%, sodiu 2,8 mg%, fier 13,84mg%)

- Vitamine liposolubile ( vitamina A <380mg% , vitamina E 16 mg%, vitamina K, vitamina D 20mg%)

- Vitamine hidrosolubile ( vitamina C, vitamina P, vitamina F 8mg% , vitamina B9 cantitatea lor variază intre 360-2500mg/100g fruct) - 18 amino acizi esențiali

- Acizi grași esențiali (80-90%)

Catina se regaseste in anexa 7 a ordinului MAPAM nr 564/2003, intitulat Reguli si norme tehnice interne privind producerea in vederea comercializarii, prelucrarea, controlul si/sau certificarea calitatii semintelor si a materialului saditor din unele specii de plante produse si comercializate pe teritoriul Romaniei.
Fructele de catina se pot valorifica sub forma de suc, sirop, nectar, gem, marmelada, etc. Infiintarea de plantatii de catina (peste 0,5 ha) fac obiectul finantarii prin programul Sapard, masura 3.4, cu sume intre 10000-500000 Euro.